Începând de astăzi ziarul CNAMonline deschide seria articolelor aniversare, dedicate evenimentelor și personalităților reprezentative ale poporului român, cu elemente de colecție, puse la dispoziția redacției de familia Stancu Ioan și Nora, colecționari premiați la nivel național și internațional. Toate elementele sunt autentice și fac parte din serii limitate, fiind înregistrate conform criteriilor de colecționare.

Carte poștală editată în 2018 de Biblioteca județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, cu ocazia Centenarului Unirii.

Monedă aniversară 2018

Pe 27 martie 1888 s-a născut scriitorul basarabean Alexei Mateevici.

Coincidență sau nu, la 30 de ani de la nașterea sa, pe 27 martie 1918 Sfatul Țării a votat Actul Unirii Basarabiei cu România, când Sfatul Țării din Basarabia s-a întrunit la Chișinău, votând unirea Basarabiei cu România.

În sala unde s-a votat decizia de unire au fost prezenți toți membrii Sfatului Țării, organul legislativ al Basarabiei, precum și premierul român Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, ca reprezentant al poporului român la acest eveniment.

Actul de unire a fost semnat de Ion Inculeț, președintele Sfatului Ţării, de vicepreședintele Pantelimon Halippa și de secretarul acestui for legislativ, Ion Buzdugan, care, după semnare, au adăugat mesajul: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”.

Basarabia a fost astfel prima provincie care s-a unit cu România în anul 1918, urmând ca peste câteva luni, mai precis la 28 noiembrie 1918, o altă provincie românească şi anume Bucovina, să stabilească unirea cu ,,Patria Mamă”, iar reîntregirea desăvârșindu-se pe 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.

Bloc marcă poștală și vignietă, emis de poșta Republicii Moldova în 2013, cu ocazia aniversării a125 ani de la nașterea poetului

Pagină de manuscris din cartea ,,ALEXE MATEEVICI-Scrieri,Editura Junimea Iași 1989”

Insignă “Limba noastră” din colecția Stancu

Este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia. În vara anului 1917 scrie poeziile: „Văd prăbușirea”, „Cântec de leagăn”, „Basarabenilor”, „Frunza nucului”, „Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia „Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române, care din 1994 devine Imnul Republicii Moldova.