Cu ocazia „Săptămânii altfel”, printre atelierele care au îmbinat educația și profesionalismul cu distracția, „escapada” claselor a IX-a A și a XI-a A a creat momente de neuitat în perioada 15-17 mai, urmărind traseul unor obiective turistice însemnate.
Încă de la urcarea în autocar, nelipsitele zâmbete ale elevilor au înlăturat seriozitatea profesorilor însoțitori, Roth-Gross Venera, Pop Elena, Rai Anca si Elisabeta Lefelman.
La Iași, fiecare piatră vorbește de trecut, din fiecare zid răzbate istorie si fiecare străduță amintește de mari iubiri. Iașul este orașul celor șapte coline, este orașul marilor idei, al primei mari Uniri, al primului spectacol de teatru în limba româna și al primului muzeu literar memorial. Colegiul Național „Andrei Mureșanu” a oferit prilejul descoperirii „orașului începutului”- Iașiul.
Prima zi a prevăzut un drum de 6 ore, urmat de acomodarea cu hotelul și o bine meritată vizita la Palas Mall, unde oboseala și plictiseala s-au pierdut pe neașteptate pe culoarele magazinelor și ale vitrinelor.
16 mai a venit în forță cu numeroase vizite. Palatul Culturii este o îmbinare armonioasă a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc, care a determinat elevii să imortalizeze, prin lentilele aparatelor de fotografiat, istoria și în același timp emblema acestui oraș. Conduși de potecile pietruite ale grădinii Palatului Culturii, pâna la impozanta clădire și interiorul ei, elevii bistrițeni au descoperit galeria de artă a artistului Mircia Dumitrescu, muzeul de artă și muzeul etnografic și de istorie al Moldovei. În continuarea călatoriei, s-au îndreptat spre „inima” Iașiului, unde au admirat Catedrala Metropolitană și Mănăstirea “Trei ierarhi”, bucurându-se de o zi plină de soare și de căldură.
Drumul bătătorit și bine cunoscut al poetului Mihai Eminescu către teiul care îi poartă numele, l-au străbătut cuprin
și de o emoție palpabilă a sufletului inspirațional al acestui geniu al literaturii române. Ajunși la arborele secular care încă înaintează prin viață eroic, au retrăit momentele unei mari iubiri, a poetului și a Veronicăi Micle. Mânați de o adiere poetică a vremurilor în care arta deja vindecase numeroase suflete pierdute în vid, au cutreierat străduțe înguste care își așteptau răbdătoare trecătorii pentru a ajunge la Grădina Botanică, un loc retras și liniștit, unde vacarmul orașului s-a înăbușit în cântecele vrăbiilor. Serele și multicolorele flori, de asemenea varietatea de arbuști si arbori au împrospătat cunoștințele elevilor si au alungat oboseala acumulată pe parcursul zilei.
și de o emoție palpabilă a sufletului inspirațional al acestui geniu al literaturii române. Ajunși la arborele secular care încă înaintează prin viață eroic, au retrăit momentele unei mari iubiri, a poetului și a Veronicăi Micle. Mânați de o adiere poetică a vremurilor în care arta deja vindecase numeroase suflete pierdute în vid, au cutreierat străduțe înguste care își așteptau răbdătoare trecătorii pentru a ajunge la Grădina Botanică, un loc retras și liniștit, unde vacarmul orașului s-a înăbușit în cântecele vrăbiilor. Serele și multicolorele flori, de asemenea varietatea de arbuști si arbori au împrospătat cunoștințele elevilor si au alungat oboseala acumulată pe parcursul zilei. Cu bateriile încărcate, au început a treia zi în forță, pornind cu autocarul spre Bojdeuca lui Creangă, casa în care scriitorul și-a petrecut ultimii ani de viață, dând naștere renumitelor sale opere literare. Ajunși acolo, au asistat într-un semiamfiteatru la relatarea evenimentelor care l-au adus pe Creangă în acel colț de rai, inspirându-l, de asemenea vizitând încăperile pline cu obiecte originale aparținând scriitorului.
Ultima locație i-a surprins prin unicitatea și pacea pe care o inspiră și prin care este recunoscută, Mănăstirea Voroneț. Adăpostind o liniște mormântală, încă de la intrarea printr-o poarta veche de lemn, zidurile mănăstirii închid comoara sufletului și a minții. Admirând opera arhitecturală a lui Ștefan cel Mare, istoria pe care o adăpostește acest loc sacru și-a imprimat propria amintire în mințile elevilor, care nu s-au dat la o parte de la declanșarea aparatelor foto si de la suvenirurile locale, o dovadă a vizitării acestui loc.
Conștienți de sfârșitul unei excursii memorabile, zâmbetele elevilor, pline de nostalgie au apărut unul câte unul pe drumul spre casă, alături de genele grele de somn, care au adus în autocar o liniște profundă.
Alexandra Corcode – clasa a IX-a A
Foto: Alin Patric – clasa a XI-a A
Be the first to comment on "Drumul bătătorit al poetului Mihai Eminescu"