Aniversare Tudor Arghezi

lustrate maxime, din colecția Ion Stancu

Născut pe 21 mai 1880 în București, unde se stabilise tatăl său, țăran din Cărbunești (Gorj), Ion Theodrescu pe numele său civil.

Debutează la vârsta de doar 16 ani, când stihul înzestratului poet vede lumina tiparului  în “Liga ortodoxă” a lui Al. Macedonski. Aprecierile acestuia în Suplimentul literar  I, nr. 4, din 10 nov. 1896 al aceleași reviste, evidenția entuziasmul poetului astfel:

“Ion Theo – așa cum se numește acel care de un șir de vreme m-a surprins cu versuri mai presus de vârsta sa, dar nu mai presus de talentul său…Acest tânăr, la o vârstă când eu gânguream versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica veche a versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei… ”.

Colaborează în continuare la câteva mici publicații din constelația ”Literatorului” (Revista modernă, Viața nouă), pentru ca în 1898 să părăsească brusc viața literară, intrînd ca monah la Mănăstirea Cernica, apoi la Mitropolie. Redebutează în 1904 la revista “Linia dreaptă” cu poezii din ciclul “Agate negre” unde semnează pentru întâia oară – Tudor Arghezi. După cincisprezece ani înfățișează cititorilor darul său pamfletar, călăuzit de o reală dorință de justiție și adevăr arată tabloul marilor vicii ale societății din acea perioadă. Rămas în București în timpul ocupației germane, scrie în publicațiile vremii, motiv pentru care a fost arestat fiind eliberat în urma intervenției lui N. Iorga, după care își va relua activitatea publicistică colaborând la “Hiena, Lamura, Lumea, Umanitatea, Gândirea, Viața Românească, Adevărul literar și artistic, Revista Fundațiilor, Ramuri, Vremea, Cugetul românesc etc.”. 1928 este anul apariției “Biletelor de papagal ”.

Carte poștală, editura Meridiane (T. Arghezi-pictură de Camil Ressu), din colecția Ion Stancu

Cărți din biblioteca Ion Stancu-colaj

A mai scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele “Cimitirul Buna Vestire”  și  “Ochii Maicii Domnului”), precum și literatură pentru copii. În anul 1955 este ales membru al  Academiei Române, este distins cu numeroase titluri și premii, iar în anul 1965 primește Premiul Internațional Johann Gottfried von Herder. Printre volumele sale de versuri cele mai cunoscute sunt: “Flori de mucigai”, “Cântare omului”, “Cuvinte potrivite”, “1907”. Atât în poezie cât și în proză s-a impus ca unul dintre cei mai mari și mai originali artiști ai cuvântului.

 

Cristian Stancu, reporter de liceu

Carte poștală, editura Militară 1964,din colecția Ion Stancu

Medalie aniversară (avers-revers), Casa Mărțișor 1974-1994, din colecția Ion Stancu

 

 

 

Be the first to comment on "Aniversare Tudor Arghezi"

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.