Directorul C.N.L.R., Susana Gălățan, susţine lectura

Directorul Colegiului Național „Liviu Rebreanu”, Bistrița, gazda etapei naționale a Olimpiadei „Lectura ca abilitate de viață” 2017, manifestă deschidere față de lectură în rândul elevilor de pretutindeni. Într-un interviu acordat în exclusivitate reporterilor de liceu, pledează pentru cultură și orientarea tinerilor spre lectură, ca formă de eradicare a analfabetismului.

R: Ce părere aveţi despre rata analfabetismului în judeţul Bistriţa-Năsăud?

SG: Din punctul meu de vedere, faptul că oficialităţile au afirmat că există analfabetism, nu denotă că într-adevăr este aşa. Sunt mulţi elevi care citesc un text şi nu înţeleg ceea ce este scris în textul respectiv, dar asta nu se numeşte neapărat analfabetism, este un analfabetism funcțional. Elevii din şcolile din Bistriţa în proporție de 98% în clasele I-IV reuşesc să înveţe să citescă şi să scrie. La C.N.L.R., la terminarea clasei a IV-a 100% dintre elevi ştiu să scrie şi să citească şi au şi noţiuni elementare de matematică la finalul clasei a VIII-a. În proporție de 70% elevii reuşesc să obţină note peste 6 la Evaluarea Naţională.

Dacă ne uităm pe statistici, nota 6 ar reprezenta faptul că ei au competenţe între minimum şi mediu, cei care obţin note între 5,50 şi 6,50 la scriere, citire şi înţelegerea textului. Cred că la fel s-ar pune problema şi la matematică, unde elevii au noţiuni mai avansate decât cele elementare pentru cei care obţin note între 5,50 şi 6,50. De la 6,50 la 7 deja se pune problema de competenţe cel puţin medii, atât la română cât şi la matematică. Mă refer şi la matematică deoarece, dacă la limba română citeşti o frază și înţelegi măcar sensul cuvintelor, la matematică pentru a putea rezolva un exerciţiu în sensul cuvintelor trebuie văzut şi altceva: înțelegerea exactă a cerinței problemei respective. Pe lângă faptul că ai citit o noţiune, recunoşti noţiunea respectivă, trebuie să ştii şi să o aplici.

În ceea ce priveşte liceul, la noi nu cred că se pune problema analfabetismului de niciun fel. Media de admitere la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” pentru primele două clase de matematică-informatică din acest an şcolar a fost 9,41, ultima medie de intrare, la ştiinţele naturii la clasa de bilinv engleză 9,09. La noi nu se pune problema de analfabetism, eu am o bogată experienţă în învăţământ, am fost şi inspector şcolar, calitate în care am fost în 80% dintre şcolile din acest judeţ.

 Am văzut şcoli în care elevi de clasa a VIII-a citeau pe litere, dar sunt acei copii care provin din medii defavorizate, pe care familiile nu-i sprijină să înveţe, ci îi folosesc la muncile câmpului. Se duc la şcoală când pot şi rămân cu noţiuni minime. Din păcate, există astfel de copii la noi în judeţ, dar asta se întâmplă cu precădere în zonele izolate, în şcolile unde distanţa între locuinţa elevilor şi şcoală este mare. Copiii nu merg zilnic la şcoală şi ajung să finalizeze probabil clasa a VII-a, a VIII-a, dar nu se vor mai duce spre liceu, eventual se orientează spre o şcoală profesională şi pe urmă vor profesa ca muncitori undeva într-o fabrică sau vor rămâne la muncile câmpului.

Nu toată lumea trebuie să fie doctor, inginer sau jurnalist. Avem nevoie şi de oameni care să ştie să muncească. Faptul că aceşti copii nu ştiu să citească foarte bine este un punct slab al învăţământului românesc, dar nu depinde doar de şcoală. Întotdeauna există mai mulţi factori care contribuie la educaţia unui copil, pe lângă şcoală mai intervin şi părinţii, comunitatea locală şi consiilile locale, care sprijină sau nu frecventarea unei școli de către copii. La nivel naţional, avem tot felul de programe care sprijină participarea copiilor la educaţie, dar, din păcate, factorii care sunt mai aproape de ei sunt mai puternici.

R: Ne puteți spune ceva despre rolul pe care l-ați avut în organizarea acestei olimpiade?

SG: În organizarea olimpiadei „Lectura ca abilitate de viaţă” noi am pus la dispoziție spaţiile şcolare, sălile de clasă în care să se desfăşoare olimpiada, am pus la dispoziţie internatul și cantina școlii pentru cele 100 de persoane cazate aici: elevi și profesori însoţitori, de asemenea toate materialele şi mijloacele necesare pentru ca olimpiada să se desfăşoare în condiţii foarte bune.

R: Din punctul dunmeavoastră de vedere care sunt beneficiile lecturii?

SG: Lectura, din punctul meu de vedere, este piatra de căpătâi a elevului. Indiferent că eşti de formaţie umanist sau realist, fără o cultură generală nu vei putea dovedi că eşti inteligent, decât în situaţii punctuale. Atunci când eşti într-un cerc de persoane sau când asişti la o discuţie, dacă nu ai cultură generală formată din liceu, se observă. În liceu se formează, după părerea mea, cultura generală. Cred că aţi observat şi voi că sunt oameni de cultură care pot să vorbească ore în şir şi, cu toate acestea, ascultătorul nu se va simţi obosit. Aceşti oameni sunt persoanele pentru care lectura a fost totul.

R: De ce credeţi că lectura este o abilitate de viaţă?

SG: Este o abilitate de viaţă într-adevăr pentru că prin lectură învăţăm, ne formăm experienţe, învăţăm din experienţa altora şi putem să evităm greşeli, poate chiar evenimente majore care ne-ar influenţa negativ parcursul, citind şi beneficiind de ceea ce au trăit alţii şi au scris alţii.

Amalia Rus, reporter de liceu

Be the first to comment on "Directorul C.N.L.R., Susana Gălățan, susţine lectura"

Lasă un răspuns