Laborator pentru educație și cultură media la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița

Astăzi, 4 noiembrie 2018, la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița, a avut loc un workshop de educație media în cadrul unui Laborator pentru educație și cultură media.

În urma unui concurs de aplicații, profesoara de limba franceză Angela Colțea de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița, face parte din categoria profesorilor SMART care doresc să predea educație media în școală. Aceasta a oferit elevilor liceului oportunitatea unui workshop susținut de un expert în domeniu. Cristina Lupu, director de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, a fost astăzi oaspetele CNAM, fiind înconjurată de peste 30 de elevi dornici să cunoască rolul media în societatea contemporană și în viața lor.

Evenimentul a fost structurat pe trei părți, mass-media și jurnalism, dezinformare și propagandă, amprentă digitală și a încurajat elevii să fie conștienți de expunerea lor zilnică la media și să pună întrebări. Elevii s-au arătat interesați de problematica prezentată și s-au implicat în activități, lucrând în echipă, punând întrebări, scriind știri.

Andrada Vălean, reporter de liceu, i-a adresat Cristinei Lupu o serie de întrebări pentru ziarul Cnamonline.

Î : Ce părere ai despre cluburile de jurnalism din școli?

R: Depinde de club. Cred că sunt o oportunitate extraordinară de a-i învăța pe copii să gândească, să pună întrebări, să articuleze. Cred că unele dintre ele au nevoie de o schimbare de perspectivă. Dacă faci un exercițiu și îi întrebi pe adolescenți ce tip de media consumă, ziarele pe hârtie apar drept ceva antic, un lucru pe care-l văd din când în când, dar în continuare cercurile de jurnalism îi învață pe copii să scrie pentru ziare pe hârtie ceea ce e, din perspectiva mea, un pic nefiresc pentru că sunt pregătiți să scrie pentru ceva ce nu mai există.

Consider că demersul ar fi mult mai eficient dacă am încerca să-i învățăm să folosească mai mult digitalul, mai ales că în momentul acesta ei nu mai comunică exclusiv prin text. La cursurile mele, elevii îmi cer din ce în ce mai mult video, din ce în ce mai multă imagine, din ce în ce mai multe fotografii, așa că și aceste cursuri de jurnalism ar trebui să se gândească cum pot să folosească mai mult instrumentele care le sunt naturale adolescenților.

Î:De ce crezi că sunt importante orele de educație media?

R: Pentru că media este peste tot. Noi ne începem cursurile întrebându-i pe elevi câtă media consumă. Ei răspund 10 ore, 2 ore, 6 ore, 3 ore, dar, de fapt, nu ne dăm seama că noi consumăm media din momentul în care ne trezim până în momentul în care ne culcăm și că nu consumăm media doar când stăm pe laptop, pe telefon sau la televizor. Media înseamnă și ce vedem pe stradă și reclamele la care ne uităm, muzica pe care o ascultăm, filmele pe care le vedem – toate sunt forme de media care ne influiențează într-un fel sau altul deciziile.

De exemplu, în Statele Unite, o metodă prin care îi faci pe oameni să fie mai receptivi la un subiect pe termen lung este să-l popularizezi mai întâi prin filme. Am avut președinți de culoare mai întâi în filme, înainte c a ei să existe în viața reală. Așa s-au obișnuit oamenii cu ideea că e în regulă să ai un președinte de culoare.

Î:Ce te-a determinat să organizezi aceste activități de educație media în școli?

R :Cred că școala are nevoie să-i învețe pe elevi abilități și competențe pe care să le folosească dincolo de materia care le este predată în mod normal. Scopul inițial al basmelor, de exemplu, este de a transmite experiență, informație, cunoștințe pentru generațiile viitoare, însă poți să schimbi asta prin materie.

Î:Crezi că, dacă la ore s-ar folosi mai multe metode media, elevii ar fi mai interesați de anumite subiecte:

R:Depinde. Nu poți să faci doar asta, pentru că școala are un rost foarte clar. Ea trebuie să ne dezvolte și alte abilități, trebuie să învățăm lucruri care nu se potrivesc de fiecare dată cu educația media, dar s-a văzut că la orele la care profesorii reușesc să introducă astfel de elemente elevii sunt mult mai interesați. Să foloseși media înseamnă, de exemplu ca la ora de geografie să nu mai folosești harta pe hârtie, ci să folosești Google Maps. În 3D, elevii vor înțelege mult mai bine ceea ce le predai. La limba engleză se pot folosi bucăți dintr-un documentar sau o știre pe care ei s-o analizeze dintr-un ziar actual, și nu ceva ce s-a întâmplat acum 10 ani și a apucat să intre în manual.

Î:Ce-ți place cel mai mult atunci când lucrezi cu adolescenții la astfel de activități?

R: Atunci când am început să lucrez cu adolescenții a fost momentul în care eu m-am întrebat dacă mai are rost să fac ceea ce fac. Am zis să încep să lucrez cu cei mai mici că poate au mai multă energie ca adulții și poate îmi regăsesc și eu energia de a crede că lumea se mai poate schimba. Eu zic că adolescenții n-au cum să fie cu mult mai diferiți ca adulții. Dacă adulții sunt conformiști, nu pun întrebări și îi învață pe adolescenți să nu deschidă gura că vor avea probleme, așa vor fi și generațiile viitoare. Îmi place să lucrez cu adolescenții pentru că vezi reacții în ei, vezi că lucrurile pot fi schimbate și vezi că e bine să începi schimbarea aceasta deoarece ei au nevoie doar de o scânteie.

Î: Ai un mesaj pentru echipa CNAM Online?

R:Da:să pună întrebări, să nu le fie frică să gândească cu capul lor și mai ales să citească mai mult decât scriu – este sfatul pe care-l dau tuturor oamenilor care produc conținut. Este important să citești foarte mult, să vezi ce se întâmplă pentru că așa poți să înveți mai bine cum se întâmplă lucrurile în zonele în care oamenii chiar fac cercetare.

Centrul pentru Jurnalism Independent dezvoltă, în parteneriat cu Roumanian-American Foundation, începând din anul 2017, un program strategic prin care introduce elemente de educație media în programele educaționale la disciplinele umaniste. Scopul este să îi ajute pe elevi să devină cetățeni implicați în viața comunității, să le dezvolte gândirea critică, capacitatea de a-și exprima gândurile și opiniile și dorința de implicare socială. De asemenea, să înțeleagă și să respecte rolul media într-o societate democratică, să distingă informația de propagandă și să folosească responsabil rețelele de socializare.

 Prof. Aurelia Hîruța 

Foto: Andrada Vălean și Aurelia Hîruța

Be the first to comment on "Laborator pentru educație și cultură media la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița"

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.