Zilele acestea, o nouă generația de reporteri de liceu trece porțile Colegiului Național „Andrei Mureșanu”, îndreptându-se spre noi orizonturi și spre cariere, cu siguranță, de succes.

Reporterii de liceu care au intrat la începutul anului școlar 2020-2021 în echipa jurnaliștilor de la ziarul CNAMonline au avut zilele acestea ocazia de a lua ultimele interviuri colegilor „de breaslă”, seniorilor, care, în cei patru ani de liceu, și-au lăsat cu pasiune și talent amprenta asupra școlii lor, prin realizarea de articole, interviuri, întâlniri cu jurnaliști, dar și prin implicare civică exemplară. Una dintre cele mai palpabile dovezi o constituie realizarea publicației „Bistrița – 10 clădiri emblematice în 100 de articole pentru 100 de ani” prin care au reușit să-și dea măsura valorii lor, promovând imaginea Colegiului Național „Andrei Mureșanu” și ale orașului Bistrița atât în școala și orașul lor, cât și în Franța.

Când pleacă o generație de elevi dintr-o școală, se conturează un nou orizont, iar colegii care rămân urmează modelele, cu certitudinea că visele pot deveni realitate. Uneori traseul este dificil, alteori este mai ușor, însă de fiecare dată concluzia este aceeași: a meritat! Orele, zilele, nopțile de muncă și de oboseală rămân estompate în trecut, în fața lucrului împlinit.

Aceștia sunt pașii parcurși de reporterii de liceu care au făcut posibilă existența, de 11 ani, a ziarului CNAMonline, printre teze, lucrări de control, olimpiade și concururi, în timpul școlii sau în vacanțe, în pauza mare, când ședințele de redacție nu suportau amânare, în CDI sau adunați într-o sală de clasă, în duminicile când colegii lor se relaxau ei s-au aflat mereu în fața calculatoarelor, informând și experimentând, răspunzând provocărilor de orice fel.

Colegii lor mai mici le dedică astăzi un articol despre alegeri: alegerea de a fi reporter de liceu la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”. Mult succes în devenirea lor!

Prof. Aurelia Hîruța

Bocskai Eliza-Blanka este elevă a Colegiului Național Andrei Mureșanu, în clasa a XII-a B și membră a echipei de reporteri de liceu a ziarului cnamonline. Printre pasiunile ei se numără scrisul, cititul și sentimentele, așa cum declară ea „sentimentele sunt pasiunea mea, îmi place să discut cu oamenii”. Eliza își ghidează viață după valori precum iubirea, determinarea, dreptatea, puterea sufletească, punctualitatea, respectul, autenticitatea, având ca motto în viață ideea că iubirea este foarte importantă.

Eliza s-a alăturat echipei de reporteri de liceu în martie 2018, la îndemnul profesoarei de limba și literatura română, Aurelia Hîruța, care a susținut-o, oferindu-i, astfel, un imbold. Eliza s-a integrat rapid în echipă, împrietenindu-se cu membrii acesteia. Astfel, după implicarea în publicații și după participarea la diversele activități organizate, s-a închegat o echipă frumoasă și unită.

Eliza mărturisește că, după clasa a X-a, a realizat cât de mult contează pentru ea echipa de juniori și că aceasta a ajutat-o să-și construiască identitatea.

Despre cea mai frumoasă amintire pe care o are de la reporteri, Eliza își amintește cu nostalgie: „Cea mai frumoasă amintire se leagă de prima festivitate de premiere din cadrul echipei noastre, pe care am prins-o în clasa a IX-a. Am primit diplome și cărți, am râs și am plâns, am zâmbit și am povestit, am discutat despre anul respectiv.”

Printre alte amintiri care au rămas în sufletul Elizei se numără excursiile și proiectele din Franța și Balcic, cât și scrierea articolului despre inaugurarea tăbliței comemorative, de la intrarea în liceu.

Cât privește articolul la care i-a plăcut cel mai mult să lucreze, Elizei îi este greu să aleagă: „M-am gândit mult la asta, sunt mai multe, niciodată n-am putut să aleg: «Interculturalitatea la ea acasă», «Lions Quest», «Conservarea perilor seculari, realitate simultană cu nevoia igienizării» și cel despre Balul Bobocilor al secției maghiare, pe care generația mea l-a organizat.”

Experiența de reporter de liceu a jucat un rol important în formarea sa: „Orice aș fi avut, chiar mi s-a înrădăcinat datorită reporterilor: să fiu punctuală, să fiu serioasă, să lucrez cu detaliile, să termin ceea ce am început, să comunic.”

Eliza are și un sfat pentru viitoarele generații de reporteri: „Dacă vrei să faci jurnalism, trebuie să te dedici, să nu lucrezi cu jumătăți de măsură, fiindcă te va măcina.”

Printre realizările Elizei se numără voluntariatul la cotidianul „Răsunetul” timp de o vară, scrierea a numeroase articole, implicarea în organizarea balurilor, faptul că a fost șefa clasei timp de trei ani și un volum de poezii publicat anul acesta la editura CHARMIDES. Coordonat de Țărmure Gavril și intitulat „Triolein(ă)”, volumul a fost realizat sub îndrumarea profesoarelor Sztankovszky Enikő Zsuzsanna, Monica Gabriela Strungar și Aurelia Hîruța. Ea îl descrie ca fiind o idee destul de îndrăzneață, prin care a vrut să arate ce este frumos la fiecare dintre cele trei limbi pe care le vorbește: maghiara, româna și engleza. Titlul volumului se referă la o grăsime vegetală din care se fac majoritatea săpunurilor, Eliza fiind ispirată de ideea că acestea curăță impuritățile tot așa cum limba vorbită curăță sufletul.

Planurile de după terminarea liceului sunt bine stabilite: „O să mă prezint la examenul de admitere de la Dacultatea de Drept, la UBB, iar planul B este să încerc Studii Europene.”

Dacă ar fi să-și dea un sfat, ei, cea de la începutul liceului acela ar fi să nu ia lucrurile chiar atât de în serios. „Câteodată mă iau prea în serios”, mărturisește ea.

Oamenii care au inspirat-o să ajungă ea, cea de astăzi sunt numeroși: „Cei care nu se încadrau într-un anumit tipar, cei care se vedea, la exterior, că au ceva de zis, cei care și-au început perfecționarea interioară de pe acum, cei cărora nu le-a fost frică să vorbească despre ceea ce simt, cei care au încercat, au făcut un efort să mă includă și pe mine în lumea lor, mulți dintre foștii colegi de la reporteri și un prieten. M-au inspirat, apoi, cele trei profesoare care m-au ajutat cu cartea, doamna Hîruța, doamna Strungar și doamna Sztankovszky și nu în ultimul rând mama, tata și sora mea.”

Ioana-Eliza Pop, reporter de liceu

Absolventă a clasei a XII-a A a profil Științe ale naturii, intensiv engleză, Anca Maria Dodu a hotărât să își urmeze visul de a deveni medic. Își dorește să urmeze facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu-Hațieganu” din Cluj Napoca. Despre alegerile sale, Anca mărturisește:

„Am realizat cât de important este pentru un elev sa își construiască un univers propriu în centrul căruia să se afle el însuși și pasiunile sale. Performanța nu se poate rezuma doar la notele pe care le primim, care nu reflectă inteligența sau potențialul, ci ea reprezintă capacitatea de autodepășire, dorința de implicare în acțiuni asupra cărora să ne lăsăm amprenta”.

Una dintre pasiunile ei este jurnalismul, pe lângă literatură și filozofie. Consideră că cea mai mare oportunitate a fost cea a scrierii cărții cu ocazia Centenarului și a celebrării legăturii orașului Bistrița cu Besancon – ,,Bistrița- Zece clădiri emblematice în 100 de articole pentru 100 de ani”. Implicarea ei în acest proiect a reprezentat experiență, după cum precizează: „Am avut cele mai multe de învățat, fie că vorbim de munca depusă pentru tipărirea cărții sau de experiența călătoriei și a interacțiunii cu un alt fundal cultural, al unei alte țări. În final, toate momentele de stres, toate emoţiile, truda, strădania s-au materializat în satisfacții și împliniri”. În acești patru ani, viziunea ei asupra viitorului s-a schimbat, ajungând la concluzia că viitorul este despre tineri, iar tinerii sunt viitorul.

Vanesa Deneș, reporter de liceu

Denisa Moldovan este elevă în clasa a XII-a F, la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița. Pasiunile ei sunt desenul și scrisul,  motiv pentru care a intrat în echipa de reporteri, implicându-se la realizarea unor ilustrații și articole. Primul ei articol a fost despre excursia în Franța cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri printr-un dialog bilateral dintre Besançon și Bistrita. Aceasta a fost impresionată de echipa de reporteri, deoarece au dat dovada de profesionalism când jurnaliștii luau interviuri.

Un alt articol scris de Denisa a fost despre sărbătorirea Centenarului, dar și 10 dintre cele 100 de articole din lucrarea ,,Bistrița – Zece clădiri emblematice în 100 de articole pentru 100 de ani”. Talentul Denisei în arta grafică se poate observa în clădirile desenate pe coperta cărții publicate cu ocazia Centenarului.

Întrebată ce a învățat pe parcursul celor patru ani de liceu, Denisa Moldovan declară: „Trebuie să ne rezolvăm singuri problemele deoarece, dacă nu o facem noi, nimeni nu o să o facă în locul nostru. Să ne maturizăm, să evoluăm atât pe plan  personal cât și spiritual.”

Invitată să povestească o amintire frumoasă pe care și-o amintește cu drag, Denisa mărturisește că a fost fericită atunci când a văzut că implicarea ei în echipa de reporteri a adus un beneficiu și că a putut realiza lucruri frumoase alături de ei, fapt ce o va ajuta pe viitor, în carieră.

Cât despre cariera pe care dorește s-o urmeze, Denisa spune că vrea să studieze la Facultatea de Arte din Cluj.

Denisa sfătuiește elevii să nu renunțe niciodată, să lupte până la final pentru că la final va merita, oricât de greu ar fi la început, rezultatele vor fi cele așteptate și timpul le rezolvă pe toate.

Cristina Blaiu, reporter de liceu

Crețu Sharon-Ariana este elevă în an terminal la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”. Este o fire foarte creativă și atentă la detalii. Îi place să scrie și să gătească, dorind ca pe viitor să aibă propriul ei blog de gătit.

Anii de liceu au fost cei mai importanți pentru ea, aceștia ajutând-o să se cunoască pe sine și să își găsească un drum în viață.

Entuziasmată și dornică de a încerca lucruri noi, a participat alături de echipa reporterilor de liceu timp de un an și jumătate după care a renunțat deoarece nu era ceva ce o caracteriza sau ce își dorea să facă pe viitor. Cu toate acestea, momentele petrecute alături de cei din echipă sunt memorabile pentru aceasta. Datorită experienței alături de reporterii de liceu, a reușit să descopere ce îi place să facă și să studieze: limbile străine. Astfel, alte  două dintre dorințele sale sunt de a studia la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București și de a deveni profesoară.

Sharon este pasionată de fotografie de mică, de pe vremea când folosea aparatul de fotografiat al părinților săi. Cu trecerea timpului, a progresat în acest domeniu , a avut parte de propria sa expoziție de fotografii și și=a început o afacere în acest domeniu. Făcea ședințe foto, fotografii de produs, fotografii de eveniment, însă nici aceasta nu era ceva ce își dorea. Făcea fotografii pe placul altora și nu al ei, așa că a decis ca fotografia să rămână doar o pasiune.

Nici momentele care au avut un impact major asupra vieții ei nu lipsesc, fiind recent cerută în căsătorie de fostul său iubit, actualul logodnic. „Am spus cel mai sigur <<da>> din viață mea. […] Voi avea alături de mine omul care îmi este cel mai bun prieten, care mă încurajează să îmi urmez visurile și mă determină să fiu cea mai bună variantă a mea” declară Sharon.

La final de liceu, Shery mărturisește că idealurile se pot atinge cu efort: „La începutul clasei a IX-a m-am descris ca fiind fata care credea că basmele pot deveni realitate. Acum, la finalul clasei a XII-a, pot spune că basmul meu a devenit într-adevăr realitate, pentru că am muncit pentru el”.

Diana Bozdog, reporter de liceu

Mihaela Maria Vlad este elevă în clasa a XII-a A la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, profil științe ale naturii, intensiv engleză. Se consideră o persoană sociabilă, deschisă spre experiențe noi și concentrată pe obiectivele sale. Încearcă să descopere realitatea în care trăiește și să se descopere, să afle cine și ceea ce este, de unde și pasiunea pentru anatomie și neuroștiință. Încearcă să-si păstreze viziunea realistă asupra lumii și să privească spre viitor cu optimism. Îi face plăcere să lucreze în echipă și încearcă să se concetreze pe soluții și nu asupra problemelor. Aceasta caută să fie cea mai bună versiune a sa zi de zi, să se bucure de proces și de tot ceea ce o înconjoară.

Îi face plăcere să citească, deși în ultima perioadă cărțile citite sunt cele pentru examenul de bacalaureat și cel de admitere, precum și să urmăreasca filme și documentare. De asemenea o bucură plimbările prin natură și timpul petrecut alături de familie și prieteni.

După absolvirea liceului, examenul de bacalaureat și admitere aceasta a mărturisit că își dorește să petreacă timp alături de colegii și prietenii ei, înainte de a o lua fiecare pe propria cale. În ceea ce privește cariera, îsi doreste să urmeze Facultatea de Medicină din Târgu Mureș, să dobândeasca cât mai multe cunoștințe pentru a deveni un medic bun, un om bun.

Prima dată când a trecut porțile Colegiului Național „Andrei Mureșanu” a simțit că aici îi era într-adevăr locul, s-a considerat din prima clipă CNAM-istă, iar cei patru ani petrecuți în acest liceu sunt o confirmare a acestui fapt. Emoțiile primei zile de liceu le resimte și acum, când a ajuns la final și e copleșită că această etapă a vieții sale se termină.

Despre experiența ultimului an de liceu din perioada pandemiei aceasta mărturisește: „Am avut norocul de a face parte dintr-un colectiv frumos, ne-am înțeles, am lucrat foarte bine împreună, ne-am ajutat, am fost uniți, am trecut prin de toate, ne-am fost prieteni și familie. Ne-au fost alături profesori dedicați, pasionați și înțelegători, care ne-au ascultat, ne-au îndrumat și ne-au ajutat să ne perfecționăm.

Această pandemie ne-a furat din timpul pe care trebuia să-l petrecem împreună, o parte din experiențele vieții de licean, conexiunea umană, însă ne-a făcut să conștientizăm importanța prezentului, a momentului în sine de care trebuie mereu să ne bucurăm. Ultimul an de liceu în timp pandemic a fost despre reflecții, despre autocunoaștere, despre bucuria de a-ți (re)vedea colegii sau profesorii, despre distanță și apropiere, în același timp.

Am încercat să aducem căt mai aproape posibil de vechea normalitate realitatea acestui ultim an ca liceeni, să nu lăsăm situația actuală să umbrească amintirea celor mai frumoși ani.”

Liceul a schimbat în oameni mari niște copii, i-a învățat lecții despre viață, prietenie, sacrificiu, societate și despre ei înșisi. Au învățat că viața este despre alegeri, despre oamenii pe care îi ai alături și despre a găsi bucurie în tot ceea ce facem și în tot ceea ce ne înconjoară.

Școala a învățat-o pe Mihaela să gândeasca rațional, să filtreze multitudinea de informații și să valorifice oportunitățile. A aflat ce este eșecul și l-a găsit ca pas necesar spre maturitate, ca să-și alimenteze cu el ambițiile ulterioare: „Este important să acționăm, să ne exprimăm punctul de vedere și să ne dorim să evoluăm constant, trecând prin greutăți spre stele („Per aspera ad astra”) după cum spune și motto-ul colegiului.”

În ceea ce privește experiența ca reporter de liceu totul a început în clasa a IX-a când, alături de colegii săi, în octombrie 2017, a luat parte la interferența educativă – „Regina Maria a României” la Biblioteca Județeană „George Coșbuc”. Activitatea a fost coordonată de profesoarele Aurelia Hîruța și Monica Strungar, care este și diriginta clasei din care face parte. La finalul activității li s-a propus să scrie un articol pentru ziarul online al școlii. Acesta a fost, de altfel, primul articol scris și impulsul de a deveni membru al echipei CNAMonline și de a afla mai multe despre tot ceea ce presupune jurnalismul. Mihaela Maria Vlad declară că aceasta a fost cea mai bună decizie luată în primul an de liceu. Alături de această echipă, sub coordonarea doamnei profesoare Aurelia Hîruța și cu sprijinul constant al doamnei bibliotecar Nicoleta Butuza, a reușit să se dezvolte, să îsi depășeasca limitele și să creeze cele mai frumoase amintiri, acest ziar online reușind să dea culoare anilor de liceu.

Nu a învățat doar cum să scrie un articol, să realizeze un portret, să ia interviuri și să faca fotografii jurnalistice care să surprindă cele mai importante momente, ci mai presus de toate acestea a învățat să fie om: „omul este măsura lucrurilor, la fel cum Ohm-ul este măsura rezistenței electrice și astfel fiecare dintre noi este responsabil să se dezvolte, să își dorească să cunoască, să experimenteze și să nu fie indiferent, să facă din mediul înconjurător o lume mai bună.”

Cea mai mare provocare a reprezentat-o realizarea publicației „Bistrița – Zece clădiri emblematice în 100 de articole pentru 100 de ani”, o publicație realizată ca urmare a proiectului „REPORTERI PENTRU CENTENAR”, din cadrul pateneriatului: Sezonul cultural Franța-România  –  „Bistrița 100 Besançon, portret în oglindă”.

Mihaela povestește că la una dintre ședințele de redacție, doamna profesoară a intrat spunând că are ocazia, împreună cu restul echipei de reporteri să meargă în Franța și să participe la activitățile din cadrul parteneriatului: Sezonul cultural Franța-România  –  „Bistrița 100 Besançon, portret în oglindă”. Ceea ce au ales era să realizeze o publicație aniversară. Și astfel un nou capitol al poveștii CNAMonline avea să fie scris.

Acum au rămas doar amintirile frumoase, însă atunci crede că emoția pe care toți o simțeau era stresul de a nu reuși să trimită la timp publicația la editură. În ultimele săptămâni finalizarea articolelor și editarea acestora a devenit prioritatea lor. Împreună cu cei 11 colegi a făcut astfel cercetări, a scris zile și nopți la rând, a rescris și, cel mai important lucru: au creat amintiri și si-au depășit limitele. Iar cu voință și multă susținere au reușit să vadă revista tipărită.

Încununarea acestei munci a reprezentat-o, bineînțeles, experința celor zece zile petrecute în Franța, zece zile de foc în care nu au dormit mai mult de trei ore pe noapte, iar diminețile ii găseau în recepțiile hotelurilor pe care le-au transformat în săli de ședință, pentru ca în timpul zilei să poată participa la activități și vizita orașele. Însă, fără doar și poate, au fost unele dintre cele mai frumoase zile din viața ei, spune Mihaela.

A ajuns astfel, pe parcursul activității de reporter de liceu la un număr de 29 de articole publicate, multe proiecte inedite și ședințe de redacție, despre care mărturisește că erau atât educative căt și amuzante, dar și o publicație. Însă cel mai important lucru, pe parcursul acestui drum, a fost că a legat prietenii, a cunoscut oameni care reprezintă o sursă de inspirație și care merită aprecierea tuturor pentru sprijinul necontenit, manifestat în diverse forme, acordat comunității.

Și-a cultivat pasiunea pentru jurnalism și voluntariat și a descoperit aptitudini pe care nu credea că le posedă. A împărțit cele mai grozave, emoționante și pline de bucurie experiențe, dar și stresul sau dezamăgirile alături de această mare și frumoasă familie „CNAMonline”. A învățat că trebuie să muncească necontenit pentru a contopi realitatea cu visurile sale, precum și să „intre pe geam când ușile i se închid”.

Și, trecând peste toate, au reușit: nu doar să realizeze ceea ce și-au propus, ci și să se dezvolte, să învețe, să cunoască și să nu fie indiferenți, să se (re)descopere și, în final, să fie oameni. Și au reușit datorită doamnei profesoare Hiruta Aurelia și doamnei Butuza Nicoleta care au devenit „mamele” lor și cărora o să le rămână veșnic îndatorată pentru eforturile depuse, timpul acordat și încrederea oferită.

Ține să le mulțumească în special părinților pentru toată susținerea, încrederea și optimismul cu care i-au ghidat pașii în viață. Pentru faptul că au înțeles-o și au lăsat-o să aleagă ceea ce era mai importat pentru ea și, mai ales, pentru faptul că au lăsat-o să experimenteze orice domeniu sau pasiune fără să îi taie avântul. Totodată, nu ar fi reușit să ajungă la această variantă a sa fără sprijinul și încrederea doamnei diriginte Monica Strungar și al profesorilor Duța Moldovan, Ana-Maria Cociș, Iuliana Vlad, Delia Goina și Doina Macarie.

Pe lângă jurnalismul cetățenesc, pe parcursul liceului a mai fost voluntar Europe Direct Bistrița, ocazie cu care a participat la școala de vară „Vocea mea în Europa” a cărei principală temă a fost înțelegerea valorilor europene și a beneficiilor pe care le aduce statutul de țară membră a UE, prin utilizarea metodei non-formale intitulate PhotoVoice. De asemenea, a mai fost voluntar al Crucii Roșii Române, filiala Bistrița.

Mesajul ei pentru colegii CNAM-iști este: „Colegilor  mai mici le recomand să facă ceea ce le aduce plăcere, să își facă timp pentru ei, să învețe pentru ei și viitorul lor și nu pentru note, să profite de oportunitățile care se ivesc, fără să amâne, să se implice în cât mai multe activități, să facă voluntariat și să participe la concursuri și olimpiade, să își aleagă prieteni pe măsura lor și să fie deschiși față de colegi. Cei patru ani de liceu trec mult mai repede decât ne gândim, profitați și bucurați-vă de fiecare moment!”

„ÎN CNAM NU TRĂIEȘTI CA SĂ ÎNVEȚI, CI ÎNVEȚI CA SĂ NU TRĂIEȘTI DEGEABA!”

Maria Tomșa, reporter de liceu