Din culisele bucătăriei tradiționale în seara românească de la Besançon

În data de 13 decembrie 2018, cu prilejul târgului de Crăciun, la Besançon s-a pregătit masa românească, masă la care au luat parte primarul Bistriței, Ovidiu-Teodor Crețu, primarul orașului gazdă,  Jean-Louis Fousseret,  Gavril Țărmure, directorul Centrului Județean pentru Cultură, Bistrița, alături de alte personalități românești și franceze.

Cristina Iurișniți, ARFA, Andrei B Țărnea, Jean-Jacques Garnier, Titouan Borazan, Claude Mercier, Nina Rus, Liceul de servicii, Franchesylvanie sunt numai câteva dintre numele care s-au implicat în realizarea evenimentului care celebrează faptul că anul acesta România este invitata de onoare a Franței la Târgul de Crăciun de la Besançon, ca formă de aniversare a Centenarului Marii Uniri și de recunoaștere a valorilor care leagă cele două state. 

Reporterii de liceu au intrat în culisele bucătăriei tradiționale românești, care a fost implicată direct în susținerea serii festive din data de 13 decembrie de la Kursalle, Besançon. Maria Georgeta Vinay face parte din ARFA (Asociația de resurse francofone active) prin intermediul căreia se promovează limba și cultura franceză. Aceasta este înfrățită cu Asociația Franche-Sylvanie care, la rândul ei, sprijină schimburile culturale dintre francezi și români. Coordonatoarea a fost prezentă în cadrul serii românești, care a avut loc la Kursaal, Besançon și cosideră că ideea de unire a două culturi prin intermediul unor feluri de mâncare este benefică pentru că oferă o atmosferă cotidiană înfrățirii celor două țări.

Aceasta este de părere că, în principiu, activitatea desfășurată la Besançon pune în evidență existența unității în diversitate. Datorită experienței vaste acumulate în urma deselor călătorii pe care le face între Franța și România, Maria Georgeta Vinay explică faptul că mâncărurile din cele două țări se aseamănă într-o măsură foarte mare, cu toate că au denumiri diferite. Punerea în comun a două culturi și unirea lor prin intermediul unui liant care, în seara românească au fost produsele culinare tradiționale românești, ajută la cunoașterea reciprocă și depășirea unor bariere care, în mentalitatea umană sunt, de cele mai multe ori, de natură psihologică.

Chef Nina Rus, managerul Păstrăvăriei Rin din Romuli, se află pe val, în ceea ce priveşte bucătăria. După participarea la emisiunea Chefi la cuţite, cariera bistriţencei a cunoscut o adevărată ascensiune, fiind în momentul de faţă solicitată să reprezinte ţara la o serie de concursuri din străinătate. Astfel, după ce a câştigat patru medalii la Festivalul Peştelui durabil de la Sibiu, bistriţeanca a reprezentat cu succes ţara la un festival în Turcia, la Izmir, de unde s-a întors cu trei medalii de aur, după care a luat avionul spre Coreea.

Nina Rus a contribuit, zilele acestea, la derularea armonioasă a serii românești de la Besançon. A gătit preparate culinare tradiționale din România care au unit români și francezi deopotrivă, sub semnul gastronomiei. Aceasta a avut parte și de ajutorul elevilor liceului Condé din Besançon, însă a primit și sprijinul elevilor de la Liceul Tehnologic de Servicii din Bistrița.

Pentru pregătirea meniului servit la seara românească, șef Nina Rus a coordonat cu strictețe fiecare pas în realizarea unui meniu original, de bună calitate. Astfel, toate alimentele au fost 100% românești, inclusiv ingredientele, insistând ca rețetele să fie respectate întocmai și impresionând prin faptul că pâinea care a fost servită la masă a fost frământată manual și coaptă în cuptor după obiceiul tradițional, deși bucătăria de la liceul Condé deținea aparatură modernă. Elevii francezi care au participat la pregătirea preparatelor au fost impresionați și s-au bucurat să ia parte la procesul de fabricare a pâinii. Pe lângă aranjarea aperitivului pe farfurii care a respectat indicațiile bucătarului Nina Rus, aceștia au putut să observe cu surprindere un nou mod de prezentare a sarmalelor care au fost servite în pâine. Aperitivul a constat într-o gamă variată de preparate din porc, pui și pește, dar și de legume și fructe proaspete.  Au urmat apoi sarmale, mușchi împletit și ciolan afumat, iar la desert, invitații s-au delectat cu delicioșii papanași serviți cu dulceață de afine.

În ceea ce privește impresia elevilor francezi despre bucatele tradiționale românești, Nina Rus a afirmat că aceștia au rămas plăcut impresionați de preparatele la pregătirea cărora au ajutat. Bucătarul-șef Nina Rus a apreciat nivelul competențelor culinare de care au dat dovadă elevii bistrițeni. Aceasta a afirmat că a întâlnit elevi din Bistrița care au depus multă muncă și care sunt foarte bine pregătiți, cu toate că nu au parte de o aparatură la fel de performantă ca cea din Franța. Aceasta a mai povestit că își dorește să promoveze cât mai mult preparatele tradiționale românești, care reprezintă zestrea culinară lăsată de bunicii și străbunicii noștri.

Cât despre începuturile pasiunii sale pentru gastronomie, aceasta a afirmat: „Eu gătesc de mică și mi-a plăcut dintotdeauna să experimentez. În momentul în care am deschis păstrăvăria, am spus că trebuie să duc păstrăvul mai departe și în alte țări, mai ales că este un pește ușor de preparat, motiv pentru care vreau să îl valorific mai mult. Am făcut multe produse din păstrăv aici, la Besançon, iar lumea s-a arătat foarte încântată de ele.”

Nina Rus le-a transmis și un mesaj bucătarilor aspiranți care vor să se perfecționeze în acest domeniu: „Îi îndemn pe cei care au pasiunea de a găti să meargă mai departe, să muncească. Este greu, într-adevăr, dar dacă îți dorești cu adevărat, reușești.”

Mihaela Ulman, subșeful care a secondat-o pe Nina Rus și a contribuit la realizarea unei seri românești reușite prin intermediul preparatelor făcute, consideră și ea că în bucătărie nu este nimic îndeajuns de greu pentru a o face să renunțe, totul se îmbină, iar acest tip de eveniment este necesar, deoarece lumea trebuie să cunoască alte culturi, fiind în plin proces de dezvoltare. „Atât gazdele, cât si bucătarii crează o legătură prin care se face schimb de informații culinare, dar și culturale. Oamenii vorbesc aceeași limba mâncând. La masă se dezleagă limbile, se socializează și se cunoaște.” subliniază Mihaela Ulman.

În bucătărie, alături de șefii bucătari și-au dat concursul elevii români și francezi. Dintre aceștia, un tânăr în vârstă de 17 ani a fost provocat de echipa CNAMonline să le acorde câteva cuvinte. Inițial a refuzat să le răspundă, deoarece era extrem de ocupat în pregătirea celor peste 200 de porții de mâncare, dar la insistențele colegilor de la C. N. „Andrei Mureșanu” acesta a acceptat să stea de vorbă cu reporterii de liceu. Elev la Liceul tehnologic de servicii din Bistrița, acesta povestește că a fost selectat să participe la această activitate de mare avengură și să reprezinte Bistrița. Tânărul povestește că a avut dintotdeauna o pasiune pentru bucătărie și că în momentul de față își urmează visul.

 

Ioana Boca, Andrada Vălean, reporteri de liceu

Foto: Sharon Crețu, reporter de liceu

Be the first to comment on "Din culisele bucătăriei tradiționale în seara românească de la Besançon"

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.