Siminiceanu Amalia, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, a fost de acord să împărtășească din experiența sa ziarului CNAMonline, pornind de la premisa că astăzi tot mai mulți tineri se adresează unui psiholog.

În urma unor discuții purtate de reporterii de liceu cu elevii despre ce teme îi preocupă și în ce domenii și-ar dori să primească mai multe informații, a rezultat o concluzie clară: sănătatea psihică și mintală este un subiect de actualitate ce trebuie abordat. Acest subiect reprezintă o necesitate, întrucât o minte sănătoasă asigură un corp sănătos și, astfel, o condiție de viață bună.

Siminiceanu Amalia, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, acreditat de Colegiul Psihologilor din România, a acceptat invitația de a răspunde câtorva întrebări frecvente în rândul tinerilor și nu numai. Amalia activează în cadrul unui cabinet individual din Cluj-Napoca, promovând sănătatea mintală, atât în online, cât și offline, insipirând și ajutând cu sfaturi practice și utile. Aceasta mărturisește că se consideră adepta unei vieți echilibrate, autentice și a psihologiei validate științific, lucru pe care îl transpune și în practica sa.

Una dintre cele mai mari probleme ale momentului o constituie stresul aferent situației actuale (pandemia de Covid-19), dar și a celui cotidian, presiunea asupra notelor.

Reporter: Ce este stresul și ce remedii există în atenuarea lui?

Stresul este un răspuns la schimbare. Acesta nu este întotdeuna rău (distres), ci poate fi și benefic, atunci când ne ajută la mobilizarea resurselor (eustres).

În contextul actual, este normal să ne simțim copleșiți, iar nivelul de stres să crească. Cu toate acestea, prin diverse strategii acesta poate fi gestionat mai eficient. Este important să ne uităm asupra aspectelor care stau în controlul nostru și care nu. Cu toate că nu putem avea control asupra situației în care ne aflăm, avem control asupra răspunsului nostru.

Stresul poate duce la dezorganizare. A fi disciplinați, a ne crea o rutină și a o menține este extrem de important, deoarece ne oferă un sentiment de certitudine. Creierului nostru îi place predictibilitatea și, totodată, ne ajută să păstrăm un ritm.

Reporter: Puteți să sugerați câteva soluții care să ajute la scăderea intensității stresului și la relaxare?

Respiră abdominal, profund timp de 5-10 minute zilnic sau apelează la diferite tehnici de respirație sau meditație. Acestea activează răspunsul de relaxare al corpului, iar simptomele vor scădea în intensitate. Beneficiile apar o dată cu repetarea acțiunii.

Ia pauze atunci când ai nevoie și cultivă autocompasiunea și emoțiile pozitive. Este o perioadă dificilă pentru fiecare dintre noi, de aceea este și momentul potrivit pentru a învăța să fii mai bun cu tine.

Fii un consumator mindful și triază informațiile la care ești expus zilnic. Nu toate informațiile care circulă sunt verificate, complete sau corecte. Limitează-ți consumul doar pentru un anumit interval prestabilit.

Fii atent la felul în care evaluezi situația și exersează o perspectivă mai rațională. De multe ori scenariul negativ primează și este exacerbat.

Dacă devine dificil de gestionat pe cont propriu, apelează la un specialist. Răspunsul la stres diferă de la o persoană la alta.

În ceea ce privește presiunea asupra notelor, acestea reflectă performanța ta la un anumit moment și nu sunt un predictor. De aceea este bine să ne îndreptăm către o evaluare în context, nu globală, negativă și stabilă. Perfecționismul în ceea ce privește performanța școlară, cu toate că duce la obținerea de rezultate are și numeroase costuri, tocmai de aceea o motivație sănătoasă, axată pe învățare ca proces poate fi mult mai benefică.

Reporter: O categorie tot mai numeroasă o reprezintă copiii cu anxietate. Cum o pot diminua si cum se pot integra mai usor în grupuri ?

Adolescența, ca etapă de dezvoltare este plină de noi provocări, iar anxietatea este o reacție normală la aceste provocări.

Aceasta în sine nu este o emoție rea, ci una fundamentală pentru supraviețuire. Într-o doză sănătoasă ea poate fi benefică și duce la mobilizarea resurselor. Devine problematică atunci când costurile sunt mari și afectează funcționarea.

Anxietatea nu înseamnă doar îngrijorare, ci este un ansamblu de reacții fizice, cognitive, emoționale. Totodată, ea nu arată la fel pentru toată lumea, nici ca manifestări, nici ca intensitate.

Respirația profundă este cel mai la îndemână instrument. Practicarea ei regulată duce la scăderea intensității simptomelor și la o mai bună gestionare a anxietății.

Întreabă-te care este scenariul negativ, scenariul pozitiv și cel neutru. Astfel, îți poți exersa mintea să nu vadă doar rezultatele negative.

Separă îngrijorările sănătoase de cele nesănătoase și testează-ți predicțiile. Măcar timp de o săptămână notează scenariile pe care mintea ta le prezice zilnic, iar apoi revino asupra lor și reevaluează-le: ce s-a întâmplat în realitate și cum te-ai simțit după.

Ai în vedere provocările sănătoase: implică-te în activități , chiar dacă resimți un disconfort ușor. Evitarea pe termen lung nu face decât să mențină și să exacerbeze anxietatea. Expunerea trebuie realizată treptat, gradual.

De asemenea, sportul poate contribui, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic.

Dacă simți că nu o poți gestiona orice ar fi, un specialist te poate ajuta în acest sens.

Reporter: Unul dintre motivele stresului și ale anxietății este mediul familial. Prin ce modalități credeți că ar putea să-și revină un copil/elev în cazul problemelor în familie, pierderea unui membru al acesteia, violență etc.?

Experiențele timpurii tind să ne modeleze, iar un mediu familial instabil, fie că vorbim de violență, pierderea unui membru sau alte probleme are un impact psihologic ridicat. Cu cât expunerea la astfel de comportamente este mai frecventă și pe o perioadă îndelungată, cu atât costurile sunt mai ridicate. În astfel de situații este bine să apelăm la o persoană de siguranță sau la organizații care au în vedere astfel de situații. Dacă relația cu unul dintre părinți este sănătoasă, atunci o discuție deschisă și orientarea către un specialist este primul pas. Recuperarea psihologică este posibilă, iar o intervenție timpurie aduce schimbări mari. În situații  acute, trebuie avută în vedere și scoaterea din mediu.

Reporter: Este stima de sine un factor important de echilibru pentru tineri? Cum ne putem crește stima de sine?

Stima de sine implică acele credințe pe care le avem despre propria persoană, negative sau pozitive. În timp ce stima de sine ca trăsătură este stabilă, independentă de evenimentele cu care ne confruntăm, stima de sine ca stare este tranzitorie și fluctuează. O stimă de sine scăzută ca trăsătură are la bază multe cauze, printre care și experiențele timpurii la care ai fost expus, atitudinele și comportamentele figurilor de atașament etc. În cadrul acesteia apar adesea evaluările globale negative ,,Sunt un ratat (ă)”, ,,Nu sunt bun/ă de nimic” , ,, Nu sunt un om valoros” , ,,Sunt de neiubit”.

Aceste evaluări pe care le facem în raport cu propria persoană, nu doar că ne afectează la nivel emoțional, ci și la nivel comportamental: evitare, izolare, procrastinare, perfecționism patologic.

Ce poți face? Fii atent la dialogul interior și practică autocompasiunea. Învață să fii bun cu propria persoană și cultivă în mod activ acest lucru. Dă-ți voie să greșești ca să poți învăța.

Reflectează asupra calităților tale, extrage-le și apoi identifică acțiuni în cadrul cărora au fost prezente.

Evaluează și analizează gândurile pe care le ai. De cele mai multe ori nu reflectă realitatea.

 Reporter: Ce importanță au prietenii în dezvoltarea psihologică a copiilor?

Grupul de prieteni este important la această vârstă, pentru că apare o autonomie față de părinți. Nevoia de apartenență, de integrare este foarte ridicată, iar pe lângă faptul că în adolescență stima de sine este mai fragilă și reglarea emoțională se realizează mai dificil decât la vârstă adultă.

Grupul de prieteni capătă un rol central, iar pe lângă funcția de susținere emoțională, informațională, instrumentală (îți oferă ajutorul atunci când ai nevoie), se poate observa și o ,,împrumutare” a valorilor. Deci contribuie  la a deveni un adult bine adaptat, prin dezvoltarea abilităților sociale, emoționale și nu numai. Cu toate acestea, nu suntem la fel și chiar și în această etapă se pot remarca diferențe în nevoile sociale.

Bineînțeles, că nu în toate cazurile vorbim de o influență pozitivă, iar vulnerabilitățile individuale, presiunea socială și normele grupului sunt factori de avut în vedere.

Reporter: Ce putem face pentru copiii care sunt afectați de bullying ?

Fenomenul de bullying este, din păcate din ce în ce mai frecvent, atât în mediul online, cât și offline. Acesta are trei componente: (1) intenționalitate, (2) frecvență- este un comportament ce se repetă pe o perioadă mai lungă de timp și (3) dezechilbru de putere între victimă și agresor. Dacă ești victimă sau observator este bine de știut că poți apela  la părinți, profesori, psihologi, consilieri școlari sau chiar alte organe competente dacă demersul ia amploare. Totodată, trebuie luate măsuri și în privința agresorului, pentru ca acesta să beneficieze de consiliere. Indiferent dacă vorbim de prevenirea repetării comportamentului sau recuperare psihologică. O atitudine proactivă, nu pasivă, poate face mari diferențe, indiferent dacă vorbim de victimă sau de agresor.

Reporter: Cum îi putem ajuta pe copiii afectați de depresie ?

 Adolescența este o perioadă marcată de multe schimbări și provocări. Iar acestea pot constitui un factor de vulnerabilitate pentru instalarea depresiei. Aceasta are diferite grade de severitate și afectează felul în care te simți, gândești și te comporți. Pierderea plăcerii și a interesului pentru activități, dispoziție tristă în cea mai mare parte, pe o perioadă de minim 2 săptămâni, afectarea concentrării, atenției, somnului, iritabilitate, vinovăție excesivă sunt doar câteva dintre manifestările acesteia.

În astfel de cazuri putem susține persoana care se confruntă prin orientarea ei către ajutor specializat (psiholog școlar, psihoterapeut, psihiatru etc.). Totodată grupul social, cât și părinții pot contribui extrem de mult la îmbunătățirea situației. De aceea este bine să avem în vedere că depresia nu este totuna cu a fi trist, nu este delăsare sau lene.

Reporter: Ce sfaturi aveți pentru o gândire pozitivă?

Este important să nu reducem totul la a gândi întotdeauna pozitiv. Scopul este să avem o gândire sănătoasă, flexibilă. Așa că monitorizarea gândurilor care nu te ajută și înlocuirea lor cu o perspectivă rațională este un exercțiu util. Redirecționează-ți atenția către aspectele controlabile și cultivă zilnic autocompasiunea și recunoștința.

Eliza Pop, reporter de liceu