De Ziua Națională a Lecturii  din data de 15 februarie 2022, la CNAM s-a desfășurat proiectul „Uimește-(te)! Citește!”, aflat la cea de-a patra ediție.

Proiectul a fost inițiat, în urmă cu patru ani, de profesoara Irina Vlas și este coordonat împreună cu profesoara Venera Roth-Gross, având ca parteneri, anul acesta, Librăriile Aletheia cu susținerea directorului colegiului, profesoara Monica Buboly.

Scopul activității a fost acela de a antrena toți elevii și cadrele didactice și nedidactice din colegiu, într-o oră de lectură împreună, promovând, astfel, cititul ca formă de cultivare a valorilor și a educației. Activitatea a fost bine primită atât de elevi, cât și de profesori, desfășurându-se pe toate nivelurile de învățământ, de la școala primară, la liceu. În timpul orei de lectură reporterii ziarului CNAMonline au luat pulsul momentului.

Privitor la proiect, profesoara Claudia Groza afirmă: Aș putea să spun cu inima larg deschisă că este unul dintre cele mai frumoase proiecte la care particip, care se adresează tuturor deopotrivă, indiferent de vârstă. Cred că în calendarul fiecărei zile, pentru fiecare dintre noi, este important să notăm ora de lectură, care din ce în ce mai mult ne lipsește. Este un proiect care ne aduce spre o cunoaștere de sine, spre ceea ce avem nevoie, aș putea spune, zilnic, și anume, nota aceasta de căldură, de imaginație, de gând înaripat spre literatură și ficțiune.

Profesoara Sângeorzan-Epure Ioana oferă o opinie legată de impactul activății asupra elevilor: Activitatea desfășurată în cadrul liceului nostru a fost o experiență „enrichissante” pentru elevi, întrucât le-a plăcut mult. Pe de-o parte, ei au putut descoperi gusturile colegilor în materie de cărți, au schimbat impresii și au făcut recomandări. Pe de altă parte, a fost o oportunitate de a le dezvolta respectul pentru lectură, astfel încât, fără să-și dea seama, au fost captați de propriul univers din carte, așternându-se, în clasă o liniște profundă. La final, mi-am închis încet cartea și, ce m-a impresionat foarte mult este faptul că, deși ora se terminase, ei încă citeau. Au găsit acel „gust” pentru lectură. Mai mult decât atât, aceasta apreciază ideea aducerii unei cărți în format exclusiv fizic, menționând „e super ideea să își aducă fiecare cartea. Să simtă paginile, praful. E altceva decât lectura pe tabletă sau calculator, căci fiecare pagină are parfumul ei.”

Ideea cititului împreună a fost, de asemenea lăudată și apreciată: Foarte frumos este acest sentiment al comuniunii – prof. Groza Claudia, E o altă stare când citești la școală alături de colegi și mi-ar plăcea să facem asta mai des – Cărbune Natalia, clasa a V-a D.

Inspirată de activitate, profesoara Crina Peter vine și cu o propunere, afimând: Impactul și ceea ce transmit ei (elevii) mai departe ar putea merge și în familie, să se organizeze o dată pe lună o seară de lectură în familie.

Întreaga activitate a stârnit numai reacții pozitive. Astfel, elevii clasei a VII-a A au avut diverse opinii favorabile: Această activitate mi s-a părut relaxantă. Este bine primită după orele destul de solicitante, deoarece așa îți limpezești mintea – Moldovan Răzvan, Citesc în mod constant de la vârsta de 6 ani și pot spune că această activitate este una liniștitoare, iar ideea este foarte bună, deoarece mulți nu au șansa să citească atât de des și acesta este un impuls. – Rotar Ioana-Ștefania. Elevii clasei a VII-a A spun că acest proiect a fost un concept frumos, oferind tuturor prilejul de a se antrena și de a forma un obicei din a citi.

Atât elevii, cât și cadrele didactice și-au exprimat dorința ca pe viitor, acest tip de inițiativă să se desfășoare mai des.

                             Pop Ioana-Eliza, Pudilic Onița, Reporteri de liceu

Lectura este permanent la ea acasă în CNAM.

Într-o clasă întâi, învățătoare Giurgiuca Anamaria copii s-au exprimat despre cărțile pe care le citesc. O fetiță Anastasia a menționat o carte cu informații despre animale, iar motivul pentru care a ales să o citească a fost pasiunea pentru animale îmi plac animalele și curiozitățile despre ele.

Micuții erau foarte concentrați asupra lecturii, iar doamna învățătoare a explicat acest obicei al lor Dintotdeauna am promovat lectura și am îndemnat părinții să le facă celor mici carduri de bibliotecă. Din 30 de elevi cred că 15 au card și chiar îl folosesc. În ceea ce privește alegerile, aceștia preferă cărțile legate de curiozități și există obiceiul ca în fiecare dimineață aceștia să prezinte în fața clasei ce au mai citit și lucrurile noi pe care le-au descoperit. În sala de clasă atrage atenția o plăcuță pe care se află numele elevilor și în dreptul lor câte un stiker pentru fiecare carte citită.

                                                       Laura Moldovan, reporter de liceu

Kelemen Francisc, unul dintre portarii școlii gimnaziale a Colegiului Național „Andrei Mureșanu” este un cititor înrăit, care mărturisește că de la vârsta de 58 de ani, de când s-a pensionat și până în ziua de astăzi, la vârsta de 62 de ani, a reușit să citească nenumărate cărți scrise de autori norvegieni și americani, pentru a avea o ocupație în timpul pauzelor.

Ghilbert Filip, elev pe clasa a IV-a la școală gimnazială a Colegiului Național ,,Andrei Mureșanu”, a început să citească de la vârsta de 4-5 ani fiind curios de comorile ce le ascundeau cărțile. În prezent are 10 ani și admiră cărțile cu mister și aventură, acestea fiind genurile care i-au plăcut pe  parcursul anilor de lectură a diverselor genuri de cărți.

În vizita pe care echipa CNAMonline a făcut-o gimnaziului s-a remarcat că lectura este bine implementată atât în modul de educare a copiilor, prin mici provocări și jocuri, cât și în viața lor de zi cu zi, citind de la o vârstă foarte fragedă, fiind influențați de către părinții lor sau de prietenii lor. Astfel în momentul când ajung în clasele primare au o bună înțelegere în ceea ce privește cititul și înțelegerea unui text.                                                                                  Vlad Mihai, reporter de liceu

 

 

Interviu cu o profesoară: Laura Gherman.

R: Ce carte citiți în momentul de față?

P: Am ales o literatură rusă clasică scrisă de către un autor din vremea lui Tolstoi.

R: Ce considerați că operele sale atât de valoroase?

P: Atât în literatura clasică, cât și în cea contemporană, consider că sunt necesare reperele și, bineînțeles, le recomand tinerilor sa acceseze marii clasici pentru că sunt puncte de referință  pentru toată literatura, până la urmă, și, de ce nu, și în perioada contemporană apar mari autori valoroși, de aceea elevii trebuie să facă o selecție, având aceste puncte de reper. Am văzut tineri care citesc „Idiotul” de Dostoievski, câteva povești de la Auschwitz, deci sunt învățati să selecteze cărțile bune, de calitate, ceea ce este un lucru bun. Când vor crește, recomand, de asemenea, cărțile de filosofie, mari scriitori precum Aristotel și Platon.

R: Ce considerați că se regăsește în acest gen de cărți: o perspectivă care aduce cu picioarele pe pământ sau ceva ce încurajează mai mult cititorii să exploreze existența spirituală sau poate chiar o combinație dintre cele două.

P: Consider că, mai degrabă,  o combinație între cele două.

R: În cele din urmă, pentru dumneavoastră ce înseamnă să citiți?

P: A citi înseamnă găsirea unui sine mai profund. Borges, un mare scriitor latin-argentinian considera că, de fapt, paradisul se află într-o bibliotecă.

       Stanciu Patricia, Colța Vlad și Bindiu Neluța, reporteri de liceu

De vorbă cu un licean  

Bontaș Andrei, elev în clasa a XI-a A a acceptat să dea un interviu despre importanța lecturii.

R: Ne-ai putea vorbi despre lectură? Cum îți alegi cărțile?

E: Îmi fac uneori timp să mă duc în bibliotecă și să caut cel mai plin raft și pur și simplu trec cu degetul peste cotorul cărților și o iau pe una dintre ele.

R: Ai spune că ai un instinct bun sau te simți ca la loterie?

E: Am un instinct destul de bun, adică, oarecum, nu aleg mereu raftul care știu că ar fi potrivit  cererii mele, întreb bibliotecara.

R: Ce citești acum?

E: Este o carte de Hannah Green. Este un pseudonim, iar cartea se numește „Nu ți-am promis niciodată o grădină cu trandafiri.”

R: Wow! VĂd că aproape ai terminat-o și că ți-ai făcut multe marcaje. Marchezi ceva ce îți atrage atenția, pur și simplu, sau ceva față de care simți o legătură?

E: Am un cod de culoare și îmi place mult să rămân cu ceva după ce citesc o carte. Astfel, cam tot ce e marcat aici o să ajungă într-un carnețel de-al meu.

R: Ne poți arăta câteva pasaje?

E: Mai întâi, cred că ar trebui să vă povestesc despre carte. Este vorba despre lupta cu Schizofrenia. Este scrisă din perspectivă obiectivă pentru a putea vedea perspectiva mai multor personaje, a mai multor voci și aș putea să vă prezint câteva pasaje: „Durerea e doar teoretică, Quentin, spuse ea. Tot ce doare e știut de forțele cărora li se supune tot și de toți anii în care ai fost nebun și nu ai fost în stare să i-o spui nimănui și să-i faci să te creadă de fiecare dată când te încovoi de durerea închipuită. Se găsește prin preajmă un profesor ca să-ți explice de ce nu se poate să te doară? Ca un gest de politețe, îți fac o injecție sau două, ca să vezi cum e să te doară cu adevărat.”

R: De ce crezi că este important ca mai mulți să audă pasajele acestea?

E: Cartea abordează niște teme foarte interesante, în perioada în care doar femeile sunt considerate apte de a fi bolnave mintal.

R: Da… mulțumim, Freud!

E: Și mai mult, sunt niște stereotipuri create în casele pentru oameni cu boli mintale, cărora le este desconsiderată durerea psihică…

R: Consideri că genul acesta de cărți ne-ar putea îmbogăți empatia față de ceilalți?

E: Da! Și cred că ne-ar face să înțelegem ce se întâmplă în societatea de azi și ce s-a întâmplat în societatea de atunci!

Vlad Colța, Stanciu Patricia și Bindiu Neluța, reporteri de liceu

Foto: Denisa Muscari și Adriana Moldovan